initial acesta formula a avut la baza calcule geometrice, pornind de la un unghi de intrare de aproximativ 5 grade.
ulterior, dupa studiile efectuate de USBC (Neill Stremmel) s-a constatat ca ea este destul de precisa pentru un pool de jucatori destul de mare.
dar...
constatam in 2011-2012 ca ea are o semnificatie cvasi-nula.
de ce?
findca filosofia ungerilor s-a schimbat in ultimii ani, geometria nu mai este liniara, euclidiana, ci este o geometria a curbelor.
cea mai buna dovada este ceea ce joaca profesionistii de top.
iata exemple foarte bune:
1) ultimul turneu in PBA si cel mai greu dintre ele: US OPEN.
ungerea este de 42 de picioare, raport transversal 1:1.
patternul nu este definit ca avand o zona de joc preferata, fiindca e absolut plat.
conform teoriei, ne-am astepta sa fie jucat prin boardul 11 la iesirea de pe ulei (42 de picioare, aproximativ 2/3 din lungimea ultimei dungi maro).
asta macar pe ulei prospat.
eroare: toti joaca pe oriunde , numai pe acolo nu!!!!
in primul meci Shaeffer joca cam 13, Pete Webber 8-9, in al doilea amandoi jucatorii sunt cam 8 etc.
Al doilea exemplu e din finala World Bowling Tour 2011, Intre Koivuniemi si Rash.
joaca pe WTBA Mexico, care are 45 ft.
conform teoriei, ar trebui sa fie prin boardul 14.
ei joaca prin 7-8, fiindca pe acolo au o zona mai uscata, unde pot obtine reactie a bilei.
aici nici macar teoria mai noua a lui Slowinski, cu boxul de 3 boarduri latime si 3 lungime, pe unde ar trebui sa iasa bila de pe ulei nu are nicio valoare in acest caz, fiindca locul de iesire e la 6-7 boarduri de L-31!!!!
Concluzie:
uitati aceasta formula, L-31, ea nu mai este potrivita pentru ungerile actuale, care au filosofii foarte particulare, te silesc sa cauti solutii care nu mai sunt deloc tipice.
testati pista exhaustiv si gasiti-va zona de joc, dupa ce ati studiat in prealabil datele ungerii.
cat timp se joaca la 7 -8 boarduri distanta de ceea ce spune acesta teorie inseamana ca :
TREBUIE ARUNCATA LA COS!
sau trimisa la muzeu....