pistele sunt Brunswick, de calitate buna, cu popice prietenoase.
masina de uns este Express, cu paduri.
ungerile au fost adaptate de Vali Fatu si Catalin Gheorghe.
in conditiile date, au facut o treaba buna.
ungerea Paris este 35/47, cu 2 treceri, adica pune ulei pe 35 de picioare si buffer pana la 47.
se fac doua ungeri sucesive, deoarece output-ul masinii este foarte mic.
sunt folosite 2 paduri, unul de la boardurile 1 la 10, medium oil si unul pe mijloc, medium heavy.
diferentele intre ele sunt destul de mici, astfel incat o ratare prea mare la dreapta duce la ratarea popicului 1.
reactia bilei este neobisnuit de mare pentru o ungere lunga, datorita cantitatii mici de ulei (chiar si dupa 2 ungeri) si a back-endului foarte agresiv.
bila se comporta foarte special, isi pastreaza trasa 30 si ceva de picioare, incepe sa intorca un pic de acolo pana spre 48-50 de picioare si inca o data tare de tot.
e un soi de lunga cu reactie de scurta, in coada.
sala este foarte prafoasa, iar asta face ca approach-ul sa fie tip patinoar, iar jucatorii sa devina rudele lui Bambi.
eu a trebuit sa-mi schimb rutina pre-shot, cu umezirea talpii LA FIECARE BILA (talpa S2)
cu toate asta, uneori am cochetat cu linia de fault, iar alteori mi s-au blocat franele de era sa vin in cap.
pe calcai ai mereu particule, asta ducand cu gandul la o posibila explicatie a back-endului agresiv, ca pistele sunt zgariate de aceste particule abrazive.
si masina spala al dracului de bine.
ungerea scurta ("Los Angeles") e 34/36, adica e aproape plata logitudinal, similar cu cea jucata la calificarile pentru Cupa Mondiala.
e uscata 0-5, medie 6-10 si medie-heavy 11-20.
uretanul pare o optiune logica la inceput.
reactia este de asemenea ciudata, bila pare ca planeaza pana dupa sfarsitul ungerii, apoi intoarce de-ti ia aerul.
asta datorita faptului ca e plata logitudinal.
cine nu are viteza si rotatie constanta e halit.
aici popicarii rules!
si au o echipa de elita, cu fosti campioni mondiali, europeni, nationali, baieti foarte buni si talentati.
dupa 2 jocuri, trasele de strike devin pur aleatorii, fiindca milioanele de bile de plastic de prin sala compromit orice solutie logica de strike.
aici ar trebui sa aveti o bila cu un pic de suprafata pe ea, ca sa contracarati carry-ul.
daca vreti sa castigati acolo, trebuie sa va ganditi la peste 180 media de echipa.
lucru destul de complicat, cu Bambi care se chinuie sa dea cu viteza si rotatie constanta, pe niste trase de strike care joaca "de-a v-ati ascunselea".
noua nu ne-a iesit, partial si datorita faptului ca nu avem un lot omogen, cu rezerve comparabile cu titularii.
dar nu suntem singurii in situatia asta.
fiti atenti, nu cred ca or sa castige multi acolo!
echipa galateana e foarte prietenoasa, trateaza vizitatorii ca pe niste oaspeti de seama.
au si doua fete in echipa, Carmen si Nely, foarte sexy in fustitele lor scurte, care incurajeaza zgomotos echipa proprie si distrag atentia echipei adverse
in alta ordine de idei, in fiecare etapa de campionat avem ungeri diferite, nu exista 2 sali in care sa se joace identic.
mai nou, si pe la Oxygen sunt probleme mari, fiindca s-a umblat la setarea periei, care e mai sus, iar asta face ca back-end-ul sa fie extrem de uscat, facand viata extrem de grea tuturor.
la IDM, reactia in back-end e slaba, scurta devenind o medie grea, iar media, o mediolunga de cosmar.
la Elcomex, lunga a fost un soi de super lunga fara reactie.
la Miercurea Ciuc, ungerile sunt decente la inceput, dar se transforma haotic (masina cu paduri, de a doua generatie- Phoenix)
in concluzie, cine face 200 media anuala in campionatul pe echipe e un superjucator!
oare va face cineva?