asa ca daca tot am pornit discutiile de la conditii egale si ungeri, hai sa vedem mai in amanunt cu ce se mananca "ungerile", incepand de la ungerea cu pompa manuala si terminand cu masinile actuale.
intre timp Kegel a mai scos o masina de uns, cu mai multe viteze pe buffer, cu rezervoare pentru 2 tipuri de ulei samd, numita Flex.
daca ma intrebati pe mine, incep sa complice mult prea tare lucrurile si nu spre beneficiul jucatorilor.
deocamdata webinar-ul Kegel, despre ungeri (in engleza):
http://www.kegel.net/V3/webinars/01/lib/playback.html
pentru mine a provocat o mica revelatie, cat de bine seamana grafica "Brunswick" (!) a ungerilor (vezi la 40.20) cu situatia reala de pe pista, reprezentata de citirea tape-urilor, si cat de diferita poate fi imaginea transversala Kegel, care ofera o reprezentare a cantitatii medii de ulei/board si care poate generala niste interpretari nu tocmai conforme cu realitatea.
Kegel ofera si reprezentari similare, chiar si unele 3D, care sunt cele mai apropiate de realitate, dar numai pentru cateva dintre ungeri, cale livrate odata cu masina.
o sa va pun pe viitor si imaginile datelor citite de pe tape-uri (sistem dezvoltat de Brunsick -Lane Monitor), ca sa vedeti care sunt fluctuatiile reale ale cantitatilor de ulei, care pot ajunge si la 20% pe zona centrala, care se presupune ca e flat (variatie 0).
e vorba cantitatea de ulei fresh, nejucat.
in lumea reala lucrurile sunt oarecum imprevizibile...
Faza-i ca acele diagrame reprezinta realitatea din primele 10-15 minute pe o pista nou unsa. Dupa aia depinde de cine a jucat cu ce fel de bila si pe unde. Cel mai mult conteaza pe unde si cu ce fel de bila (adica ce fel de suprafata a laptei).
RăspundețiȘtergereIntr-un squad e mai important sa-i "citesti" pe ceilalti jucatori si mai ales pe ceilalti jucatori care joaca unde o sa joci tu urmatoarea partida.
Asta nu pricep multi. Doua squaduri pe aceeasi ungere dar nu si aceeasi jucatori pot produce piste care se compoarta complet diferit. Iar stii ce am observat in Romania (si nu numai)?
Una doi lumea sare-n sus si da vina pe masina de uns sau bietul om care a uns pistele. Iar asta este absolut ridicol.
Iata un alt exemplu de pe pielea mea; jucand EBT, daca joci squaduri luni pana undeva miercuri sau joi pistele sunt intr-un fel. Apoi apar scandinavii si ceilalti jucatori de mare clasa, care deobicei nu stau o saptamana intreaga la un EBT, ci deobicei isi fac aparenta undeva joi sau vineri, iar hop! pistele devin complet diferite fata de luni-miercuri.
Eu, care m-am calificat sa zicem marti, si de atunci n-am mai jucat (sau jucat foarte putin) pana la ora finalei, observ spre stupoarea mea ca pistele sunt complet diferite fata de calificari. Asta pentru ca in finala sunt mai multi jucatori buni decat in majoritate squadurilor, iar pistele devin intr-un anumit fel (deobicei trebuie sa joci mai in stanga decat in calificari). Asadar pistele duminica intr-un EBT (si nu doar) se joaca diferit decat in timpul calificariilor.
Eu ma scarpin pe cap, ma uit pe acele diagrame, fie ele Brunswick sau Kegel si spun: "Jur ca nu mai inteleg nimic!"
Ma intorc acasa (unde tata lumea-i un antrenor de bowling) cu media 215-240 in calificari si poate 200-210 in finala unde aia buni de multe ori dau 225-250. Iar oamenii (antrenorii) din jurul meu soptesc: "are probleme cu psihicul"... Mda.
Cel care nu intelege spune fie aia cu psihicul sau c-a avut ghinion. Realitatea este insa mai simpla, dar si mai dureroasa. In cazul meu a fost mereu vorba de nestiinta teoretica (cum a fos la Ankara) sau neputinta (joc fizic prea prost, cum a fost la Roma cand Romica a castigat pe buna dreptate). Niciodata n-a fost vorba de psihic sau sau ghinion. Toate esecurile mele au fost din cauza mea. Dureros, dar adevarat.
Asta se intampla si in Romania. Ultimul open la IDM la care am participat, in squad-ul de calificare am jucat intr-un fel, iar in finala am fost nevoit sa joc altfel. "Vina" pentru ca am fost nevoit sa fac o ajustare intre calificari si finala a fost Romica, Piticariu, Karetsos si altii, care majoritatea n-au jucat in squad-ul meu de calificari (am dat doar un squad daca nu ma pacaleste memoria). Ca atare, in finala, partea "mea" a pistei a devenit brusc mai aglomerata decat in calificari. Mai multi jucatori intr-un loc, mai repede ulei zboara de acolo. Iar asta necesita sa te adaptezi mai iute... La IDM mi-a iesit. De multe ori nu-mi iese. C'est la vie! :)
Acest aspect al bowlingului (citirea pistelor) se invata pe propria piele, adica din experienta, si dureaza ani buni. Unii zic chiar 10-15 ani, dar eu cred 5-10 ani pentru ca pistele difera mai putin intre centre azi decat acum 15-20 de ani. In general vorbind, fireste.
Nici un antrenor din lume, fie el de Diamant impodobit cu smaragde, aur si argint sau de la federatia suedeza nu poate inlocui propria experienta din acest aspect al sportului nostru iubit. Asa ca nu uitati sa jucati bowling cu capul.
La sala!
perfect de acord cu tine.
Ștergeretitlul a fost si o mica capcana, in care tu, evident, nu ai cazut, fiindca webinarul nu este despre citirea ungerilor, ci despre modul in care se realizeaza(la Kegel, desigur)
orice jucator cu experienta stie ca ungerea nu arata niciodata la fel, datorita mai multor factori, modul in care este jucata de jucatori fiind cel mai important.
de aceea si toate teoriile generale de joc (gen exit point) nu au outilitate practica.
in schimb un spirit de observatie ascutit, o minte agera si muuuuulta experienta sunt de mare folos.
asta in conditiile in care jocul fizic e bine robotizat, desigur.
cea mai importanta parte din ce spunea JJ mi se pare cea de la sfarsit, in care incearca sa explice experienta lor in PBA, unde foloseau 2 masini de uns si nu reuseau niciodata sa faca o ungere sa arate la fel in 2 sali diferite, mai ales datorita diferentelor de suprafete ale pistelor.
asta a fost si unul dintre motivele pentru care au renuntat la Kegel in PBA (pe langa banii pompati de Brunswick, desigur).
Brunswick face ungeri ceva mai previzibile, care uneori par foarte usoare...
Sunt de acord cu voi :).La noi in Romania ungerile se distrug pentru ca foarte multi jucatori nu inteleg fenomenul.In Romania un jucator care isi cumpara pantofi de bowling,o bila de plastic sau de efect se crede jucator de bowling si pe deasupra iti mai da si indicati pe unde trebuie jucat si cu ce bila :)))))).
RăspundețiȘtergerestai linistit, ca peste tot e asa.
RăspundețiȘtergereintreaba-i tu pe campionii eur0peni in ce conditii au jucat pe la Munchen, cati erau cu bile de plastic, cati jucau pe sageata 4 samd.
trebuie sa poti juca in orice conditii, cu oricine, nu exista conditii ideale.
uneori vin baietii cu rotatii multe si cu bile agresive si ara toata pista, de nu mai intelegi nimic
Fiind vorba de bowling si nu de construirea unei nave care sa te/ne duca pe o alta planeta, treaba este destul de simpla si nici pe departe atat de complicata cum incearca cei de la Kegel sau Brunswick s-o faca. Insa trebuie sa-i intelegem si pe ei. Asta-i business-ul lor. Asta-i pita lor.
RăspundețiȘtergereDar pentru marea majoritatea bowlerilor doar strica aceasta cantitate de informatii "uleioase". Atrage atentia de la executie si daca dai suficient de prost, nu te ajuta nici o ungere din univers. Acest adevar este uitat atunci cand cineva da un 150 si zice ca trebuia sa-si faca bila cu 1000 si nu 2000. Nu dai 150 media din cauza ca n-ai avut suprafata adecvata; mai mult nu spun fiindca ar fi contra firei mele diplomatice... :D
Asadar, treaba-i simpla. Cand sunt multe diferite tipuri de jucatori in acelasi squad este mai bine s-o tii cat mai simplu. In asemenea situatii, evitarea traficul este provocarea. Asta inseamna cat mai drept si cu suficent de mult hook la final (putin comparat cu cei din PBA) incat bila "sa-si arate fata" (face up) in pocket. Nu este nici-o coincidenta ca cei care au avut acel succes istoric la Munchen sunt chiar ei si nu altii. De aia au fost convocati si la nationala de Stefan in ciuda criticii restul PBA-istiilor. Inca o data bravo lor! Insa pentru mine si Fane n-a fost o surpriza prea mare...
In finale, insa, e putin altfel (cel putin pe EBT). Acolo jucatorii deobicei incep oarecum in acelasi loc si ca atare, pistele se "deschid" la un moment dat. Asta inseamna ca se face uscat iar lumea migreaza spre stanga ca sa se poata folosi de acea zona uscata. Asadar, una-i sa te califici iar alta-i sa dai bine in finala.
De exemplu eu, cat am jucat in Romania am jucat cat mai drept posibil. Asta n-a fost o coincidenta. Acum doi (sau trei?) ani cand am ajuns pe locul 5 in Czech Open o mare parte din ziua finalei am fost nevoit sa stau cat mai la stanga si sa incerc sa ajung cu bila langa santul din dreapta cat mai devreme. Orice alta linie lasa decarul. Asa ca provocarea in acea zi a fost sa dau mama tuturor bananelor. Anul asta in campionatul suedez am intalnit echipe care cu totii jucau 12 sau mai la dreapta. Eu? Banana tati, banana.
Azi la antrenament a fost una din aia diabolica de WTBA. Am uzat boardul 8 timp de doua ore...(cel putin acolo am tinit timp de doua ore).
Este foarte important sa n-ai idei preconcepute despre o ungere. Eu niciodata nu studiez profilul pe acea hartie scoasa de pe net. Vreau sa stiu doua chestii despre profil. Lungimea si cantitate. Restul trebuie sa descoper la practice si pe parcursul squadului. Fiindca restul tine mai mult de acea sala si acea masina de uns decat despre ce zice hartia scoasa de pe net.
Asta-i sportul pe care-l iubesc. Sa fii constient de multe variabile, dar totodata sa-ti simplifici viata cand esti in competitie si sa incerci mereu sa rezolvi problema zilei.
Un exemplu de mentalitate adevarata; Walter Ray Williams s-a hotarat sa se invete sa dea cu doua maini dupa ce a aparut Belmonte in PBA. A fost intrebat de ce. A raspuns ca niciodata nu strica sa "have one more tool in the toolbox". Mi s-a parut foarte interesanta atitudinea lui comparata cu atitudinea multora fara palmaresul lui care injura sala, Kegel, masina de uns, cel care s-a ocupat de ungere in acea zi, cafeaua prea rece/calda, rotatia putin inclinata a Terei si ce ar mai fi inainte sa injure pe cel care, de fapt, a aruncat bila...
Oricum, orice incercare de-a citi pista este in zadar atata timp cat ai fluctuatii prea mari in jocul fizic. Iar din experienta stiu ca multi dintre noi ne credem constanti, insa nu suntem. Lipsa de constanta in jocul fizic pacaleste cititul pistei. De aia este mai indicat uneori sa-ti alegi un board care este oarecum "p-acolo" din punct de vedere al palniei si sa incerci sa-l nimeresti cat mai des. Asta ar trebui sa fie punctul de start tuturor celor care-si doresc sa faca performanta in bowling.
La sala!