Inceputurile bowlingului "modern" sunt mult mai indepartate decat credeti.
jucatorul care a schimbat totul a fost Mark Roth, precursorul "crankerilor" si "power-playerilor" de azi.
il vedem mai jos, intr-un meci valoare simbolica, contra lui Dick Ritger, o alta legenda a bowlingului, dar pe stil clasic (old school), stil dominant pe vremea respectiva, cand nu aparusera inca bilele reactive.
1979 a fost ultimul an in care Ritger a castigat un titlu, Mark Roth fiind deja un star - jucatorul anului in 1978 si cel care va domina ani buni bowlingul american, creand un curent care devine dominant in zilele noastre.
in mod ironic, Roth pierde...
ambii au ajuns in Hall of Fame ca jucatori, Roth avand 34 de titluri PBA (locul 4-5 All Time), Ritger 20 (locul 12-13).
Dick Ritger a devenit ulterior o legenda a antrenorilor, fiind inclus in Bowling Coaches Hall of Fame, in 2008.
mai jos aveti meciul lor, precum si prima parte din celebra serie a lui Dick Ritger: " Feelings of bowling".
Fara sa stie, poate, multi jucatori romani folosesc inca o buna parte din exercitiile lui Dick Ritger, Constantin Ardeleanu urmand si cursuri de antrenor cu el (level 1 si level 2).
socul trecerii la "bowling modern" este mare, totul devenind "stramb", cu umarul cazut, corpul aplecat, cu incheietura cupata si nu dreapta etc.
spre comparatie: rutina de release, varianta Slowinski.
surpriza este AICI, unde pe lista antrenorilor certificati Silver nu-i mai gasim nici pe Claudio Pica, nici pe Takis Karetsos, nici pe colegii greci de la cursurile din Arlington, Sivissidis si Konstantinopoulos, ceeea ce inseamna ca ori nu si-au mai dat examenele de certificare, ori nu si le-au luat...
jucatorul care a schimbat totul a fost Mark Roth, precursorul "crankerilor" si "power-playerilor" de azi.
il vedem mai jos, intr-un meci valoare simbolica, contra lui Dick Ritger, o alta legenda a bowlingului, dar pe stil clasic (old school), stil dominant pe vremea respectiva, cand nu aparusera inca bilele reactive.
1979 a fost ultimul an in care Ritger a castigat un titlu, Mark Roth fiind deja un star - jucatorul anului in 1978 si cel care va domina ani buni bowlingul american, creand un curent care devine dominant in zilele noastre.
in mod ironic, Roth pierde...
ambii au ajuns in Hall of Fame ca jucatori, Roth avand 34 de titluri PBA (locul 4-5 All Time), Ritger 20 (locul 12-13).
Dick Ritger a devenit ulterior o legenda a antrenorilor, fiind inclus in Bowling Coaches Hall of Fame, in 2008.
mai jos aveti meciul lor, precum si prima parte din celebra serie a lui Dick Ritger: " Feelings of bowling".
Fara sa stie, poate, multi jucatori romani folosesc inca o buna parte din exercitiile lui Dick Ritger, Constantin Ardeleanu urmand si cursuri de antrenor cu el (level 1 si level 2).
socul trecerii la "bowling modern" este mare, totul devenind "stramb", cu umarul cazut, corpul aplecat, cu incheietura cupata si nu dreapta etc.
spre comparatie: rutina de release, varianta Slowinski.
surpriza este AICI, unde pe lista antrenorilor certificati Silver nu-i mai gasim nici pe Claudio Pica, nici pe Takis Karetsos, nici pe colegii greci de la cursurile din Arlington, Sivissidis si Konstantinopoulos, ceeea ce inseamna ca ori nu si-au mai dat examenele de certificare, ori nu si le-au luat...
Vali, cand n-ai rezultate, e bine sa ai o hartie care sa spuna ca stii.
RăspundețiȘtergereIn esenta certificarea asta USBC este o masinuta, care s-ar dori reciproca, de facut bani a unor baieti americani.
Este ok. Dar poate pe unii antrenori/jucatori nu-i intereseaza.
De exemplu data viitoare cand o veni Voss pe aici, o sa-i zic ca daca vrea sa-si perfectioneze jocul, el nu-i nici macar Bronze, avem noi un antrenor tare, certificat USBC la nivel Silver, care sa-l ajute.
Ce crezi ca o sa spuna?
Sigur, nu-i rau ce ai facut tu. Ai hartia.
Este um inceput. De aici ai 20 de ani in fata sa capete oamenii incredere.
Sigur blogul tau, parerea ta, dar nitel echilibru... poate n-ar strica.
http://www.bowl.com/coaching/#
e clar ca pe unii nu-i mai intereseaza hartia, dupa ce USBC s-a hotarat brusc sa recertifice antrenorii.
RăspundețiȘtergerestiu ca Pica voia sa isi dea examenul, dar nu stiu de ce nu apare pe lista.
pe Karetsos nu cred ca-l mai intereseaza, iar ceilalti doi nu cred ca si-au luat examenele, fiindca nu-i chiar usor.
recertificarea a fost decisa de USBC in 2010, cu deadline 31 iulie 2011, prelungit pana la 31 august, data pana la care toate examenele erau online si gratuite.
dupa 31 august e 25 de dolari fiecare, fiindca trebuie sa le dai pe toate din nou, incepand cu Level 1.
motivarea recertificarii e asta: "This process will raise the value of being a certified coach because customers will know that a coach is active and up-to-date on his/her knowledge and techniques".
e clar ca e metoda corporatista de recalificare si testatre a "angajatilor" si de fidelizare, intr-un fel.
reactiile au fost diverse, unii si-au bagat picioarele- inclusiv Del Warren- nu-i mai interseaza hartia, altii si-au dat frumusel examenele din nou.
acum depinde cum privesti lucrurile, daca ar fi echivalentul permisului de conducere, evident ca te-ai duce repejor sa dai examenul din nou- se pusese problema in Romanaia la un moment dat sa-l dai la fiecare 10 ani, ca se tot schimba legislatia.
dar nu e echivalentul unui permis de conducere, altii nu au nevoie de asta, traiesc doar din reputatia ca jucator.
de exemplu Brian Voss si Norm Duke nu si-au luat niciodata licenta, dar Walter Ray Williams jr., Michael Fagan, Diandra Asbaty, Or Aviram, Paeng Nepomuceno (de 4 ori castigator al Cupei Mondiale, recordman mondial la numar de turnee castigate) sunt Silver.
asta si pentru ca Voss si Duke nu antreneaza pe baze regulate, ci doar fac clinici de o zi-doua, vand CD-uri etc, isi marketizeaza imaginea.
in alta ordine de idei, ETBF-ul a inceput si el in 2010 programul de coaching, copiind in mod evident manualele USBC.
la ei s-a aplicat legislatia europeana pentru antrenori, cu 5 niveluri, foarte multi absolvind (cu dispense de vechime si ore de antrenament) primel 3 niveluri(din 5).
ma umfla rasul pe la IDM cand ii auzeai pe diversi greci si ciprioti ca ei sunt antrenori Gold, nestiind ca Level 3 nu e echivalentul cu Gold, fiindca inca nici nu se stie ce or sa contina nivelurile 4 si 5.
in plus au facut cursurile 2 si 3 grupate in cateva zile, in Finlanda, dar pe bani foarte seriosi(iuro, baby- haha).
cam totul miroase a bussiness peste tot.
dar de aia isi iau si oamenii atestate, ca poata practica.
iar nivelul Gold este foarte greu de luat, in primul rand trebuie sa fii selectionat ca sa aplici pentru Gold. apoi trebuie sa urmezi multe cursuri si sa iei mai multe licente- de la IBSIA-ca driller, apoi, de protectia muncii, de lane tehnician etc.
dureaza si costa enorm.
de aia sunt si asa putini.
dar reputatia lor e imensa.
Am impresia ca nu mai joaca nimeni pe aici, toti v-ati apucat de citit, de studiat, de antrenorat si de mai stiu eu ce naiba. Aveti impresia ca invatand pentru teza la romana luati si testul la fizica? Cititi degeaba ca oricum nu intelegeti nimic. Mama ce destept sunt ca vb limba astora Jjjjmecheri. Puneti mana si aruncati bile pana va ies fulgii si apoi cititi, nu invers. E mai simplu sa asculti, sa faci si apoi sa descoperi in carti decat sa incerci sa faci de nebun ce zic cartile. Vei ramane mereu cu impresia ca daca faceai nu stiu cum diferit era mai bine.
RăspundețiȘtergereSquad 1: Cunoasteti corpul, arunca cum te taie capul, schimba de cate ori vrei, ia-te dupa toti antrenorii (oricum fiecare zice altceva), ia-ti modele si copiaza-le!
Pana la 180 asculta sfaturi. Dupa 180 ia de citeste si vei avea dreptul la cuvant. Altfel vei avea opinii diferite despre acelasi lucru din 2 in 2 luni. Sfat prietenesc: Asculta sfaturile batranilor pentru ca vin strict la obiect. Ce citesti singur este MARKETING si nu poti diferentia de realitate. Poftiti pe pista nu pe net.
Squad 2: Valabil pentru cei cu medii peste 180. Cauta-l pe unul mai destept decat tine care sa te vada din spate si lasa-l sa te "fixeze" putin. E bine nu-i bine, vezi la sfarsit. Daca e bine aprinde-i o lumanare, daca nu-i bine nu ai pierdut nimic. Da nu-l injura pe ala care incearca pro-bono sa te ajute. 180 este un prag periculos pentru unii si un baraj imens pentru altii. Treci de el cu talent, ajutat de cineva, sau cu munca multa, prea multa daca esti capos si nu asculti.
Squad 3: Dupa ce ai pierdut vreo 4 ani din viata aruncand cu o bucata de plastic in niste bucati de lemn "placate" cu plastic iti dai seama ca, cu cat citesti mai mult cu atat esti mai tembel si mai departe de realitate. Dar ce-o fi bun si ce-o fi rau pt mine?
Squad 4: Vrei sa dai timpul inapoi si sa..faci ce? Stai linistit ca tot de bowling te apuci ca-i al dracului de frumos si pentru ca niciodata nu-i la fel. You will learn again and again and again. Sorry dar nu are sfarsit!
Vise placute stimabililor!
Semnat: Discovery Strike
buuun commentul ;)
Ștergereioioact
PS: totusi, obiceiurile rele vin de obicei din squadul 1, care e bine sa fie cit mai scurt . asta depinde de fiecare :)
in esenta ai dreptate: joci, incerci TOT si vezi ce-ti place si ce ti se potriveste.
RăspundețiȘtergere"oricum fiecare zice altceva": in bowling, ca in toate sporturile, s-a trecut pe studiu stiintic, anlize tehnice, biometrie etc si au aparut tehnici noi.
cum a fost la saritura in inaltime, cand s-a trecut de pe cea ventrala pe cea dorsala, la sariturile cu schiurile(de la paralel in V), la sprint(cu trunchiul drept si coatele pe langa corp- Michael Johnson) etc.
asta a focut ca toti fostii mari campioni, care n-au renuntat la vechea tehnica, sa fie baturi de toti.
cam asta se intampla si in bowling, prima data- acum zece ani, sau mai bine- a fost trecerea la power-play- lucrul cu trunchiul, cu bratele si cu incheietura, niciunul dintre ele nemaifiind drepte, iar urmatorul pas se poate sa fie jocul cu 2 maini.
ca sa nu pierzi timpul prea mult pe la 180 trebuie sa selectezi pe cine sa asculti si ce sa citesti.
la 2 maini pragul e in jur de 200 (desi scorurile sunt dependente de ungere- pentru mine sunt scoruri pe ungere sport, in cross)
daca vrei sa faci performanta, e bine sa nu pierzi prea mult timp ascultand orice.
jocul ramane de baza, dar pe blog ne jucam de-a sfaturile...